Ca un copil, ce se bucura de venirea primilor fulgi de nea ,am fost și eu azi.A nins ca în povesti cu fulgi mari și albi precum mii de fluturi albi.Priveliștea părea de vis atunci când priveam copacii acoperiți de stratul gros de zăpadă,când nu ma gândeam decât la iernile din copilărie când noi,copiii ne jucam fără griji prin troiene…In fiecare iarna când ninsoarea aduce pe pământ gingașii fulgi de nea în inimile celor care n-au uitat sa mai fie copii răsare bucuria neprihănită a jocului printre miile de steluțe căzute din cer…
Se spune ca atunci când “iarna-i grea ,omătul mare/ semne bune anul are”!(Sa speram ca asa va fi!)
Atât de frumos este sa privești cum ninge,sa vezi doar puritatea albului pretutindeni!
